.: Despre ZALAU :.
  ZALAU | Despre ZALAU | Poze  | ROmare  

Date importante despre .: Municipiul ZALAU :. :
.: LOCALIZARE :.

Municipiul Zalau este resedinta judetului Salaj, in nord-vestul Romaniei. Este situat in apropierea granitei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de Castrul Roman de la Porolissum - cea mai puternica fortificatie cu rol de aparare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romana. In epoca medievala reprezenta spatiul de trecere dinspre centrul Europei inspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sarii". Azi, municipiul Zalau, situat pe axa Cluj - Satu-Mare - Petea Vama, DN 1F - E 81, este conectat la o retea rutiera cu acces spre Europa de vest.
Municipiul Zalau este asezat in partea central-sudica a depresiunii Zalaului, la poalele nord-vestice ale Muntilor Meses. Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsa intre 200 - 500 m. In Depresiunea Zalaului predomina un climat temperat submontan, cu precipitatii bogate si oscilatii mai mici de temperatura decat in Podisul Transilvaniei. Aceasta face ca imprejurimile orasului sa fie bogate in paduri de foioase, creand un ecosistem favorabil dezvoltarii turismului.Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 2,5°C, iar a lunii iulie este de + 19,3°C.


.: ISTORIA :.

Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in "Gesta Hungarorum", numita si Cronica lui Anonimus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare aparuta in cea de-a doua jumatate a secolului al IX-lea. Din relatarile cronicarului, rezulta existenta unei populatii romanesti numeroase in aceasta zona. Se poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima atestare documentara apare doar la 1200.
La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara pentru prima data Zalaul oras-targ, "Oppidum Zilah", privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului, erau singurele criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului.
Din porunca domnului rege, Noi Matia, regele Ungariei, Boemiei, dam de stire si facem cunoscut prin cuprinsul (scrisorii) de fata tuturor ca noi atat de smerita rugaminte staruitoare a credinciosului nostru parinte in Hristors, domnul Gabriel, episcopul Bisericii Albei Transilvane, prezentata de el majestatii noastre, tocmai de aceea, cat si pentru inlesnirea si folosul targului numit Zalau, asezat in comitatul Solnocul de Mijloc si al locuitorilor acestuia, am hotarat sa incuviiintam cu milostivire si sa harazim prin puterea (scrisorii) de fata si am incuviintat si harazit sa se tina targuri libere sau targuri anuale de fiecare sarbatoare…indestulatoare in fiecare an cu toate acele libertati si prerogative cu care tin targurile anuale orasele noastre libere sau satele noastre, totusi fara prejudiciul targurilor sau targurilor anuale libere ale altora.
De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: "Ziloc" in 1220, "Oppidum Zilah" in 1473, "Zila" in 1601, iar in secolul XIX "Zilahu" si "Zalahu", ori a cunoscut si forme de toponimie germana: "Waltenberg" si "Zillenmarkt". Interese politice si economice au determinat trecerea orasului cand sub jurisdictia regilor Ungariei, cand a principilor Transilvaniei. La sfarsitul secolului al XVI-lea orasul apartinea Transilvaniei si avea o conducere administrativa autonoma, alcatuita din 33 de senatori alesi, dintre care unul era primar. In acea perioada, in anul 1601, dupa victoria de la Guruslau a lui Mihai Viteazul, orasul Zalau era pe drumul emanciparii economice, bucurandu-se de propriile reguli administrative, legislative, fiscale si militare, precum si de o autonomie reala care oferea libertati cetatenilor. Cu toate acestea, abia la inceputul secolului al XVII-lea avem consemnate ocupatiile locuitorilor orasului: curelari, olari, rotari, pantofari, macelari, croitori, fierari, dulgheri, palariei si nu in ultimul rand armurieri.
De-a lungul Evului Mediu, Zalau a avut statutul de resedinte de comitat, iar in epoca moderna s-a inscris in randul oraselor transilvane care s-au remarcat printr-o prestatie economica manufacturiera si prin una culturala de substanta. Din 1968 a devenit resedinta judetului Salaj, iar in 1979 dobandeste rangul de municipiu.

.: POPULATIA :.

In luna iulie 2000 populatia permananata a municipiului Zalau era de 70 015 locuitori.

Componenta etnica a populatiei, la recensamantul din 1992, a fost dupa cum urmeaza: romani 78,9%, maghiari 19,93%, germani 0,13%, romi 0,92%, slovaci 0,05%, alte nationalitati 0,07%.

.: CULTURA :.

Activitatile culturale se desfasoara in: Casa de Cultura a Sindicatelor si Casa de Cultura Municipala, Biblioteca Judeteana "Ionita Scipione Badescu" ce detine peste 160 000 de volume, Muzeul Judetean de Istorie si Arta, Galeria de Arta "Ioan Sima", precum si un cinematograf. Municipiul Zalau se poate mandri cu Biblioteca Documentara, creata in cadrul Colegiului Reformat incepand cu anul 1646. Astazi, biblioteca are peste 40 000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rara sau unicat.
Dintre autori putem mentiona pe cei antici: Homer, Platon, Aristotel, Plutarh, Dionysus din Halicarnas, Ptolemeu si Plinius Secundus, iar din randul celor moderni se remarca: Erasmus din Rotterdam, Calvin, Descartes, precum si alti umanisti ai vremii. Cercetari de ultima ora au scos la iveala sapte unicate olandeze, lucrari apartinand secolelor XVII si XVIII.
Spatiul cultural al municipiului este reprezentat prestigios de Corurile Cameratta Acadaemica Porolissensis, Gloria Dei, Tara Silvaniei - ansamblul folcloric al Casei de Cultura a Sindicatelor -, ansamblul folcloric profesionist "Porolissum", ansamblul folcloric de tineret "Columna" si cel al copiilor "Mugur-Mugurel". Aflate sub patronajul generos si atent al Primariei Municipiului Zalau, ansamblurile folclorice profesioniste "Porolissum" si cel al copiilor "Columna" au reusit sa ridice folclorul romanesc si cel salajean la cotele inaltei performante artistice, devenind prezente de recunoscuta notorietate la nivel national si international. Presa este reprezentata prin cotidianele: "Graiul Sãlajului", "Sãlaj Orizont", "Transilvania Jurnal", "Magazin Sãlajean", "Szilagysag" - publicatie de limba maghiara -, revista lunara de cultura "Limes. Mai amintim "Astral" cablu TV, patru posturi de radio: "Transilvania LBM", "Unison", "Radio Vest" si "Radio 1".
Structura populatiei pe religii, rezultata din declaratiile la recensamantul din anul 1992, era urmatoarea: 72% din populatie s-a declarat de religie ortodoxa, 17,3% de religie reformata, 2,7% greco-catolici, 2,1% romano-catolici si 4,5% alte culte religioase, pondere mai mare inregistrand baptistii si penticoslalii. Biserici ortodoxe in municipiul Zalau si localitatile subordonate administrativ, Ortelec si Stana, sunt in numar de 6, amintim Catedrala Ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului", Biserica Ortodoxa "Sfanta Treime", Biserica Ortodoxa "Sfanta Vineri", si Biserica Ortodoxa "Sfantul Stefan". Celelalte culte surori sunt reprezentate de doua biserici greco-catolice, dintre care amintim Biserica Romana Unita cu Roma "Sfanta Familia", doua biserici reformate, o biserica romano-catolica, trei biserici baptiste, doua penticostale si una adventista.

.: EDUCATIA :.

Invatamanatul se desfasoara in unitati scolare preuniversitare si universitare cu o baza materiala adecvata inscrisa intr-un parcurs accelerat de modernizare. Astfel putem mentiona:

-16 gradinite
-10 scoli generale
-6 licee
-6 scoli profesionale

-3 scoli post liceale
-3 colegii: Colegiul National "Silvania", Universitate Babes Bolyai Cluj-Napoca - Colegiul Universitar Zalau.
-1 universitate comunitara privata, "Universitatea de Vest Vasile Goldis" - filiala Salaj.
Luand in considerare toate nivelurile de invatamant, numarul de elevi si studenti din ciclul preuniversitar, vocational si post liceal se ridica la peste 21 000, numarul de studenti care studiaza in Zalau la aproximativ 800, iar numarul cadrelor didactice la aproximativ 1 280.


.: ASISTENTA :.

ASISTENTA MEDICALA
In municipiul Zalau functioneaza trei spitale in sectorul public cu 1 025 paturi, un altul in sistem privat; trei dispensare policlinice din care unul in sistem privat, un dispensar policlinic stomatologic, 33 cabinete medicale in sistem privat, 21 cabinete stomatologice in sistem privat, doua laboratoare medicale private, opt laboratoare stomatologice, 15 farmacii si doua crese. Numarul de medici care deservesc aceste unitati sanitare este de peste 160, numarul farmacistilor este de 38, iar numarul cadrelor medii sanitare din sectorul public se ridica la 684.

ASISTENTA SOCIALA
O atentie speciala se acorda asistentei sociale prin functionarea unei cantine sociale pentru persoanele cu venituri reduse, cu o capacitate de 100 de locuri, administrata prin grija Primariei municipiului Zalau.
Alte unitati de asistenta sociala se adreseaza copiilor cu deficiente mentale, celor proveniti din familii dezorganizate si copiilor abandonati:
Scoala speciala "Speranta", Centrul de Plasament nr.1 ce dispune de 100 de locuri, Centrul de Plasament nr. 13 cu 215 asistati, Scoala cu regim special nr. 13 pentru tineri, Centrul de Pregatire si Sprijin a Reintegrarii si Integrarii Copilului in Familie, Centrul de Consiliere si Sprijin pentru Parinti, Serviciul de Asistenta si Sprijin pentru Copil in Exprimarea Libera a Opiniei Sale.
Sub aspectul implicarii comunitatii locale, exista initiative in randul organizatiilor neguvernamentale care asista grupuri de tineri cu disabilitati neuromotorii in cadrul unui Centru de Integrare prin Terapie Ocupationala unde se formeaza la tineri abilitati care sa le permita includerea lor in unitati socio-economice protejate. Acesta este rezultatul parteneriatului dintre Societatea Handicapatilor Zalau si Tionaal Overlegorgaan Sociale Werkvoorziening din Haga si al finantarii Comunitatii Europene.
Un alt proiect este construirea unei clinici pentru asistarea persoanelor in varsta si a copiilor cu handicap. Acest proiect este realizat de Fundatia Romano-Olandeza "Acasa".

.: TURISM :.

Baza materiala existenta este de sase unitati de cazare, din care trei hoteluri, un motel si doua tabere scolare. Numarul total de locuri in unitatile de cazare este de 708, din care 325 de locuri in tabere scolare. Unitatile de administratie publica ce ofera si spatii de cazare sunt: S.C. HOTEL MESES S.A., S.C. POPASUL ROMANILOR S.A., S.C. HOTEL POROLISSUM S.A., Cabana Meses pentru vacantele scolare, pensiunea "SHALOM", etc.

.: ECONOMIA :.

INDUSTRIA
Activitatea economica de baza a municipiului Zalau este mica si marea industrie.
Industria alimentara: S.C. PRODPAN S.A., DALL-ZEA INDUSTRIES, AGRAL PROD S.A., UNICARN S.A.;
Industria cauciucului: S.C. SILVANIA S.A.;
Industria metalurgica: S.C. SILCOTUB S.A., SC SALIMET SA, SC EUROVALVE & TEHNOLOGIE SRL;
Industria de masini si echipamente S.C. IAIFO SA, ALLIED DEALS ELCOND SA;
Industria lemnului si a mobilei: SC STEJARUL SA, SC SALIMOB SA, SC SALICO SA, SC OVI PROD SRL, SC MULTIPROD SA, SC MOBILA TAPITARIE SRL;
Industrie usoara: SC UNIVERSAL SA, SC FORTRANS SA, SC SILVEX SA, SC SALEXIM SA.
Comert: SC UNIVERSAL SA, SC SARMIS SA, SC ALCOM SA, SC WOLF OIL CORPORATION SRL, SC INSERCO SRL;
Constructii: SC CONSTRUCTII MONTAJ SA, SC CONSINIT SA, SC CONROM SRL, SC DARIMEX SRL, SC MIDAL PROD SA;
Servicii generale: proiectare in constructii, servicii informatice, agentii de leasing, recuperare deseuri reciclabile, transporturi, tipografii, salubritate: SC ART PROIECT SRL, SC ALFA SOFTWARE SRL, ROMTEXTIL SRL, LEASING ROM SRL, REMAT SA, ROM TRANS SERV SRL, SC TIPO COLOR SRL, DIRECTA DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC, SC ROMENTRANS SRL.
Servicii bancare: BANCA COMERCIALA ROMANA, BANC POST, BANCA TRANSILVANIA, BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE, BANCA AGRICOLA, CEC, COOPERATIVE DE CREDIT.
Numarul total de intreprinderi private care isi desfasoara activitatea in municipiu este de 2787, din totalul de 5 132 inregistrate la nivelul judetului.

AGRICULTURA
Datorita configuratiei terenului agricol al municipiului, pomicultura si viticultura sunt sectoare care s-au dezvoltat din vechi timpuri si au traditie in zona. Plantatiile pomicole si viticole sunt organizate in ferme specializate ale Statiunii de Cercetare si Productie Pomicola Zalau si ale SC Complex Agricol SA. La Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Zalau se intreprind pe langa cercetari privind soiurile de pomi fructiferi cele mai adaptabile zonei si asigurarea de material de plantat pentru judetul Salaj si alte judete. Tehnologiile care se folosesc determina ca fructele din zona sa aiba calitati gustative foarte apreciate de consumatori. Industria alimentara este reprezentata in mod prestigios de SC PRODPAN SA Zalau, care produce atat faina cat si un larg sortiment de produse de panificatie de inalta calitate, realizate prin tehnologii moderne. Produse de panificatie se realizeaza si in brutarii private din cadrul: SC DAIA SRL, SC CONSTANT COM SRL, SC ZALTEG SRL, SC COMPAR SA, SC CIREA IMPORT EXPORT SRL, SC CIUPE GRUP SRL. Abatorizarea animalelor si preparate din carne se realizeaza in societati private: SC ARDENI PROD SRL, SC ERNI PROD COM SRL, SC TRIFAN SRL, SC NUFARUL SRL, SC LUCULUS SRL, societati care au si magazine proprii de desfacere. Prelucrarea industriala a fructelor se realizeaza la SC COMER SA ZALAU, unitate care produce suc concentrat si arome de mere si la SC VINALCOOL SA Zalau, cu activitate axata pe realizarea unui larg sortiment de distilate si de bauturi alcoolice de calitate.
Suprafata agricola este de 4 907 ha, din care 1 855 ha teren arabil, 773 ha livezi, 135 ha vii, 1680 pasuni si 464 ha fanete.







.: ROmare :. ~ Webmaster ~